Filmul lui Frears are o problema esentiala de ritm, care este atat de linear incat impiedica trairile pasionale implicate de subiect. Imaginea, decorurile si costumele superbe salveaza mult din film. Michelle Pfeiffer este destul de credibila in rolul damei de companie care refuza trecerea timpului prin clasicul gerovital mai tanar pe care il vampirizeaza. Nu m-a convins Kathy Bates, care in general imi place foarte mult, mi-a amintit de Maia prin jocul deseori exagerat, desi personajul era si-asa suficient de ingrosat. In schimb, Rupert Friend are exact ce-i lipseste lui Orlando Bloom, ceva nebunie in privire si nuante in interpretare. Pacat de scena despartirii ratata prin absenta unui climax, al unei emotii si al unei dispute care a sunat fals. Per total, de duminica, de vazut in diagonala pentru un baiat frumos.