Ireversibil 2
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de bettyboop in 2008-03-14 11:17
Apasarea degetelor sale pe gatul meu se transformase atunci incetisor in mangaiere si corpul meu se relaxase treptat. La scurt timp dupa, amintirea acelui moment se estompase atat de mult incat ma convinsesem singura ca l-am visat. Ne vedeam din ce in ce mai des si fiecare secunda petrecuta alaturi de el, ma plonja intr-un abis de senzatii necunoscute, devenise propriul meu paradis artificial si ma hotarasem inconstient sa-mi explodez venele cu o supradoza de el. Imi captase intreaga fiinta si-mi dadeam seama ingrozita ca in fiecare zi ma pierd din ce in ce mai mult in el. Momentele in care il asteptam erau chinuitoare, simteam ca intreg universul sta in loc si ca viata se scurge fara rost in jurul meu.
A venit intr-o dimineata pe neasteptate si in euforia nebuna care m-a cuprins vazandu-l, nu am simtit imediat atingerea metalica a colierului pe care mi l-a asezat la gat in timp ce ma saruta. In clipa in care buzele ni s-au dezlipit si s-a indepartat putin de mine, am realizat stransoarea zalelor care imi muscau din carne pe masura ce el tragea celalalt capat al lantului pe care s-il legase de incheietura mainii stangi.

| Povestiri | 0 comentarii |

Ireversibil 1
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de bettyboop in 2008-03-14 02:42
Prima oara cand m-a strans de gat, m-am speriat. Ne cunosteam de doar doua saptamani si totul avansase foarte repede intre noi. Am stiut de cand ni s-au intersectat privirile prima data ca povestea noastra va fi altfel. Eram intr-un bar intunecat si prin norul de fum gros, am simtit flacara din ochii lui atintita asupra mea si inca de atunci am stiut ca nu exista scapare. M-am indreptat catre el ca hipnotizata, simtind ca era singurul lucru de facut, pur si simplu nu exista alternativa, nu-i puteam rezista. Putine cuvinte s-au interpus intre noi, legatura se construise dincolo de ele, insa nimic nu prevestea ceea ce avea sa urmeze.
Prima oara cand corpurile noastre s-au atins, mi s-a parut ca vad scantei dansand in jurul nostru intr-un joc nebun si atemporal. Nu puteam sa-mi dezlipesc privirea de la ochii lui mari si negri, in care simteam ca ma scufund cu aceeasi voluptate amestecata cu un soi de teama cu care ai intra in mare, noaptea.
Ma saruta adanc, cu o mana ratacita in parul meu, atunci cand mi-a infipt brusc mana libera in gat si a strans, taindu-mi respiratia. Am protestat, instinctul insuflandu-mi sa ma zbat si-atunci, el a accentuat presiunea, inima a inceput sa-mi bata in piept din ce in ce mai repede, am uitat total de tot ce era in jurul nostru, incercand sa-mi reglez respiratia, in timp ce plamanii mi se goleau de aer si singurul lucru de care mai eram constienta erau degetele lui maltratandu-mi pielea fina de pe gat, apasand in carne cu cruzime. Deschideam gura din ce in ce mai mult, dornica sa captez chiar si cea mai mica particula de oxigen, iar el profita, introducandu-si limba din ce in ce mai adanc, in timp ce ii simteam amprentele intiparindu-se pe pielea mea, nu indrazneam sa deschid ochii, ma temeam ca nu as fi putut uita ceea ce se citea atunci in privirea sa.

| Povestiri | 4 comentarii |

...
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de bettyboop in 2008-02-06 23:49
mi-e dor de mare…simt cum ma apasa tamplele, e prea mult intuneric, prea multa lume care se preface ca traieste in jurul nostru, prea multe bucurii mici si nefericiri mari...eu nu mai pot, nu mai vreau asa, vreau fericiri mari prin bucurii mici...ma dor venele de cata viata le injectez in fiecare zi...zi ceva...noapte...orice...mai stii cum e sa te pierzi intr-o privire...sa te arunci in ea cu totul...sa te lasi in pace, sa nu-ti mai pese de nimic...auzi, dar daca asta e ultima noapte?...auzi?...auzi tacerea?...stii, in camaruta mea de lemn, cand totul era tacere, mi se parea ca aud hoarde de gandaci marsaluind pe tavan...mergeau incet in sir indian, dupa ce stingeam lumina...imi placea sa dorm langa geam...ma uitam cum se zbate perdeaua de la briza...si dimineata fumam prima tigara pe veranda cu ochii inchisi si muzici razbateau din toate partile...mai stii cum era?...nu mai stii?minti...da, nu te uita asa la mine, minti, te minti...de ce nu sunt mai mult ca tine, n-as mai auzi pasii gandacilor printre grinzile de lemn...si tu le numarai?nu?...iar minti...mai stii cat de greu era sa cobori scara aia blestemata de dimineata?...iti amintesti vag...nu ti-e teama ca o sa uiti? Ca iar o sa te uiti pe tine, printre ei?...mai tii minte cum ieseai in toiul noptii pe plaja pustie?...mergeai singur pe ulita si te asezai pe balansoarele de fier si te uitai la ea...cat era de frumoasa...ea e tot timpul frumoasa...de atatea ori i-am aruncat in fata sufletul meu urat, murdar si ponosit, atat de uzat...a strans fasiile si l-a facut la loc..ca sa-l pot murdari iar...stiu ca ti-e frica...si mie mi-e frica...daca asta e ultima noapte?...stii cat de mult ma urasc ei toti acolo?imi urasc zambetul din ochi, imi urasc pielea bronzata, imi urasc parul blond ciufulit, imi urasc sandalele pline de nisip, imi urasc sufletul impacat la care nu pot ajunge...mai bine s-ar iubi pe ei, decat sa ma urasca pe mine...erai acolo cand a inceput ploaia pe plaja si am stat intinsa pe rogojina si am lasat-o sa cada si canta bob dylan blowin’ in the wind?...of...cat de vie ma simt...cat de nou mi se pare totul, cata muzica mai am de ascultat, cate cuvinte de citit, cate valuri de vazut...cat mai am de iubit...daca asta e ultima noapte?...zambesti...cate lucruri nu ti-am spus inca...cate n-o sa-ti spun niciodata...stii?...iar zambesti...zambesti cu ochii...sa nu uiti sa zambesti cu ochii...

| Povestiri | 4 comentarii |

Bitter sweet
     media: 5.00 din 2 voturi

postat de bettyboop in 2008-02-02 01:41
O holograma mi-a taiat calea...Ii simt inca rasuflarea. Ma astepta pe o straduta intunecata. M-a impins intr-o casa veche, scarile scartaiau sub pasii mei nesiguri. Am intrat intr-o incapere albastra, slab luminata. Ferestre inalte erau mascate de draperii grele din catifea. Ochii mei se obisnuiau treptat cu penumbra si descopereau tematori o saltea imensa care trona in mijlocul incaperii, acoperita cu o cuvertura imaculata si perne mari imprastiate haotic in jurul ei, pe mocheta groasa care inabusea orice zgomot.
Am apucat sa mai aud fosnetul rapid al esarfei negre cu care ma lega la ochi. Inima incerca sa-mi iasa din piept, in timp ce restul corpului se incordase, concentrat sa amplifice orice miscare simtea in jurul lui. Dar nu mi-a lasat timp sa descifrez ce ma astepta. Toate hainele mi-au cazut la picioare ca doborate de adierea unui suflu cald. M-a intins pe saltea, tremuranda, cu fata in jos, expusa si neajutorata.
I-am simtit prima atingere, aproape imperceptibila, coborand incet pe sira spinarii. M-am infiorat si tresarirea mea i-a accentuat presiunea. Mi-a legat mainile deasupra capului intr-o clipita cu alta esarfa, care imi maltrata pielea fina a incheieturilor, asociind orice miscare as fi facut cu o durere surda. Sangele a inceput sa-mi curga mai incet prin vene si o amorteala reconfortanta m-a cuprins.
Paradoxal, din secunda in care imobilizarea mea devenise totala, renuntasem la orice rezistenta, corpul incepea sa se destinda si supunerea de care dadeam dovada devenea cvasi-voluntara. Simteam caldura pe care o emana si ma arcuiam spre ea, incercand sa o determin sa ma acopere in intregime, sa ma invaluie cu ea. Se juca prin parul meu, disparea, revenea cu un sarut fugar pe sold, cu o muscatura lejera pe umar, iarasi disparea, ca sa revina chiar in fata mea. Simteam ca ma priveste prin esarfa si ca ma lasa sa-mi intind buzele spre ea, pastrand intotdeauna suficienta distanta pentru a nu reusi sa o ating.
Senzatii necunoscute ma asaltau, ma loveau cu furia valurilor care se sparg de tarm intr-o zi de august. Toata fiinta mea se deschidea, innecata in dorinta, tanjind dupa cea mai superficiala mangaiere. Imi ofeream corpul aproape violent, zguduita de placere.
Brusc, asalturile ei incetara, un vant racoros patrunse pe fereastra larg deschisa si ma izbi cu brutalitate. In urma ei, un miros de fum de tigara mi-a invadat narile, intarit de impresia persistenta ca cineva ma fixeaza intens, patrunzand prin esarfa neagra care imi acopera inca ochii...

| Povestiri | 0 comentarii |

Blue eyes
     media: 5.00 din 1 vot

postat de bettyboop in 2008-01-29 15:22
Doi oameni si o noapte de vara. Praful si nisipul s-au amestecat in urma pasilor lor. Ea e fata marii de ceva timp, respira, simte si traieste la alt ritm. Beat-ul linistit al unei inimi impacate, uneori zambitoare, deseori injumatatita, niciodata omorata.
Fascinat o urmeaza in lumea ei, din care ghiceste doar un colt de val, sperand poate ca ea il va lumina, ca va putea pleca a doua zi cu o parte din ea, integrata in inima lui, ascunsa si ferecata pentru acele clipe in care simte ca viata lui s-ar putea schimba, intuieste ca undeva, cu altcineva exista extazul pe care uneori il viseaza, pe care de fiecare data il indeparteaza la trezire, ca pe un vis urat.
Ii cere sa ii povesteasca marea asa cum o vede ea, se uita in jur prin filtrul gandurilor ei, zambeste, poate gusta din fericirea pe care ea o emana cu fiecare bucatica de piele bronzata cu care il atinge din greseala.
Se muta din loc in loc, ar vrea ca ea sa ii povesteasca tot, oceanul din ochii lui o sperie putin, stie ca este un miraj, stie ca nu are dreptul sa-i schimbe viata, ii este teama ca de data asta nu ar putea rezista, ca poate exact asta cauta, doi ochi albastri, o mare varsata in ocean.
Se desprinde din imbratisarea lui, of, cat ii este de greu, daca ar retine-o cu un simplu gest, daca...rezistenta ei s-ar prabusi. Dar el nu o retine si avanseaza amandoi, cufundati in nisipul moale, il duce catre raza lunii, umerii lor se ating usor, se opresc intr-un colt parasit, doar al lor, luna ii va cauta mereu in acel loc si in fiecare noapte in care nu ii va gasi, va mai arunca in apa o stea...
Coplesiti de raza care parca ii imbie sa paseasca pe ea, nu mai spun nimic, el se apropie incet de ea, o ia in brate si cateva secunde se pot preface amandoi ca privesc in aceeasi directie, ca sunt doar ei si luna.
Ii saruta buclele in treacat si simte prin tot corpul tresarirea ei si disperarea cu care isi agata degetele de bratele lui. Ea simte iarasi ca doar o clipa o desparte de momentul cand nu se va putea opri, cand nimic nu ii va mai putea opri.
Se smulge brusc din imbratisarea lui si incercand sa zambeasca se descalta si fuge spre valuri, chemandu-l dupa ea. Se joaca minute in sir cu spuma calda si se stropesc razand, luna a disparut, flacari mocnite mananca linia orizontului, cerand o ultima fotografie, o ultima privire in ochii de ocean.
Fata marii se indeparteaza inapoi in lumea ei, el se trezeste la viata lui construita cu altcineva, visase ca se innecase in mare.

| Povestiri | 0 comentarii |

Bisexualitate mondena
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de bettyboop in 2007-12-31 10:51
Printre picaturile minunatului Revelion personal si anticipat, s-a strecurat o femeie. "Mi" s-a strecurat o femeie. A aparut cu alt barbat decat prietenul pe care i-l cunosteam, care ne este si noua prieten, dar nu chiar atat de prieten pe cat ii este ei (nu rade Jane!). Ne-a salutat mirata din capatul scarilor si noua ni s-au confirmat banuielile de dualitate, mai ales ca speram sa nu apara prietenul ei cu toti apropiatii lui, pe care si-asa ii vedem zilnic. A trecut pe la masa noastra dupa ce si-a parcat masculul, care la prima vedere parea destul de interesant, sa ne spuna ca a vorbit cu prietenul ei (eu si jane am zambit) si sa ne intrebe daca nu ar fi mai bine sa ne mutam impreuna la noi sau la ei la masa (iar am zambit), noi am refuzat ferm (masa lor nu era in buza scenei, cu vedere directa la monitor si la actul artistic de bass, tinut exact acolo unde unii barbatii au oblici, miam,miam; si oricum noi il asteptam pe Highlander, era exclus sa vina ei la masa noastra), ea a promis sa vina la pauza sa ne prezinte prospatura (si iar am zambit).
La un moment dat, m-am dus la baie fara alte intentii decat cele evidente, unde ea vorbea la telefon. Eu imi asteptam cuminte randul cand mi-a lipit receptorul de ureche, tipand in prealabil:"sunt aici cu o prietena de-a ta", asa ca m-am simtit obligata sa o sustin, dintr-o solidaritate feminina care la mine nu se manifesta des, l-am asigurat pe prieten de distractia noastra nevinovata intre fete (el a inghetat, stiu asta), ea imi susotea ca el prietenul ei il cunoaste pe Cezar, eu i-am inapoiat telefonul si am dat sa intru unde imi venise randul, cand ea a intrat dupa mine, vorbind in continuare la telefon. Discutie inutila intre cei doi care s-au hotarat sa iasa separat o seara pe saptamana si sunt amandoi gelosi, desi stiu unde e celalalt si stau ore la telefon mormaind te iubesc-uri Absolut sincere.Eu incercam sa o conving dragut sa iasa, atragandu-i atentia prin gesturi ample, ea a inteles - nu stiu ce - si a inceput sa-mi atinga sanii. In sfarsit, a terminat discutia, a iesit si am putut sa ma intorc la masa.
S-a intors imediat cu tot cu Cezar (e medic, am 4 in familie, parca vorbeam cu tata, au toti aceleasi glume), a tot incercat sa danseze cu mine, dar faceam piruete chiar si in contra-ritm, de nu apuca sa ma prinda. Venise Highlander si m-am asezat langa el, s-a apropiat sa ma complimenteze asupra alegerilor mele, eu nu am contrazis-o. Dupa ceva timp, am fost nevoita sa ma intorc la baie, si iat-o cum era deja acolo, parca asteptandu-ma. M-a luat in brate, mi-a spus ca sunt frumoasa, ca trebuie sa ne vedem mai des, a incercat sa-mi prinda privirea, sa ma sarute, m-am eschivat zambind si am intrat singura de data asta in cabina.
In ultima vreme, genul asta de intamplari sunt frecvente. Multe fete de prin baruri, imediat cum se ametesc se arunca pe congenerele lor, dintr-un surplus de seductie (rareori), din dorinta de a atata cea ma cliseistica fantasma masculina (deseori), din lipsa fricii de respingere (e doar o joaca..), din singuratate (furt de afectiune cu circumstante agravante), din lipsa de actiune (macar sa se intample ceva in seara asta, sa nu zic ca nu m-am distrat), din betie (cand beau ii iubesc pe toti si daca ma pup cu alti barbati o sa se supere), din dorinta (asa face-o, doamne, cat as face-o acum, aici, maini, guri, orice) ele nu sunt lesbiene, nici pe departe, bisexualele de week-end se manifesta doar cu un public masculin in preajma, nu ar face nimic din toate astea daca ne-am strange numai femei la o bauta la una dintre noi acasa. E un nou trend, tabuul aplicandu-se la noi doar pentru barbati, e trist.

| Povestiri | 2 comentarii |

The talented Mr. Ripley*
     media: 0.00 din 0 voturi

postat de bettyboop in 2007-12-20 09:21
Am in familie exemplul unei povesti de dragoste, nu..de viata, minunata, din alte vremuri, care m-a fascinat dintotdeauna. Unchiul si matusa mea sunt artisti. Pictori amandoi. Ea a ales sa devina muzeograf pentru a nu starni competitie familiala si din considerente de talent excesiv la el. Prin anii '50, el a primit o bursa de un an la Paris si a avut astfel privilegiul de a participa la viata boema "d'antan", care urma sa-si dea curand ultima suflare. La Butte Montmartre cu pictorii ambulanti in Place du Tertre, polemicile despre arta, viata si moarte in bistro-uri, innobilate de absynthe, cafelele de dimineata cand soarele rasare pe Sacre-Coeur, Moulin-Rouge in anii de glorie, artistii, muzele lor libertine, monstrii sacri Dali si Picasso punandu-si amprenta pe fiecare milimetru din acel cartier pitoresc.

Parisul a ramas pentru ei "acasa", desi au cutreierat intreaga lume, caci el a avut sansa extraordinara de a fi recunoscut in timpul vietii: New York, Sankt Petersburg, Mexic...O viata impreuna, in care a inselat-o de nenumarate ori, artistul are nevoie de inspiratie, nu?, au trecut prin toatele crizele vietii de cuplu, cum ar fi faptul ca nu au putut avea copii, faptul ca el hoinarea prin tara pe o motocicleta cu atas, in general beat mort, ca doar artistul se inspira si din alcool, nu?...In fine, faptul ca ea i-a stat intotdeauna alaturi, fiind cel mai infocat sustinator al sau, imbarbatandu-l de-a lungul depresiilor care il cuprindeau periodic, insuflandu-i dorinta de a crea atunci cand panza insista sa ramana alba, calmandu-i spiritul ipohondru si aparandu-l neconditionat, nu s-a datorat "aux moeurs de l'epoque", sau educatiei rigide, care impunea femeii sa stea in umbra barbatului, suportandu-i toanele si viciile ca parte integranta a actului marital, acesta fiind un privilegiu exclusiv masculin.
Ea a considerat intotdeauna ca valoarea acestui om surclaseaza orice alte aspecte, ca el merita toate eforturile ei, din cauza talentului pe care il are si a acceptat instinctiv ideea ca viata langa un artist e dificila, ca dragostea unui artist va fi intotdeauna egoista, ca el se va iubi intotdeauna intai pe sine, tocmai pentru a putea crea, chiar si in perioadele de depresie, cand va trebui sa fie asigurat de mii de ori de valoarea sa. Pe de alta parte, ea a stiut cumva ca dragostea unui artist ofera printre picaturi, desigur, valente inegalabile, secunde de fericire suprema care adunate inclina balanta in mod incontestabil. O viata de dragoste linistita langa un om anost sau o viata agitata, in care dragostea deci suferinta se contopesc...Nu este o intrebare.
Leit-motiv-ul poate fi :"Iubeste pe cine merita si suporta orice pentru aceasta iubire pentru ca va fi cu siguranta cea mai mare iubire a vietii tale."
Ei isi traiesc acum apusul vietii in armonie, tradarile, minciunile, certurile, desirarile s-au estompat, s-au ratacit printre amintiri, dar a ramas ceva. Faptul ca la 80 si ceva de ani, se plimba de mana prin Champ de Mars. Ca pierd noptile pe la tot felul de serate intelectuale. Ca stau prin cafenele discutand despre arta ore in sir, tachinandu-se neobositi de viata, neobositi de celalalt.
Sunt cel mai viu cuplu pe care il cunosc, INCA SE MAI IUBESC. Probabil ca ar fi fost imposibil daca ar fi avut copii, daca ar fi ales sa cunoasca dragostea amortita de monotonie, de trezitul in fiecare dimineata in acelasi pat, cu acelasi corp langa tine, acolo unde vorbele se rezuma rapid la ce platim, cum platim si ne vedem diseara dupa 8 ore de birou...
In concluzie, ma declar si ma ofer muza disponibila pentru talent desavarsit.

*Varianta Malkovitch, desigur.

| Povestiri | 1 comentarii |

Va place Lynch?
     media: 5.00 din 3 voturi

postat de bettyboop in 2007-10-27 13:29
Asta e din categoria SF-uri cu buget redus, un remake la Blair Witch facut de Cristi Puiu, in baie, cu lumina stinsa.
Intr-o seara, intr-un bar, pleci cu cineva. Pe acel cineva il cunosti, ai cam vrea sa faceti un "calul muta la g4" la 3 dimineata, cu multa vodka in creier. Veselie, pleci euforic la taxi, drumul nu ti se pare lung (desi cam e...), ajungi la dracu', e ceata, frig, da' tie ti-e cald de la vodka si de la el. Il astepti cuminte ca te-a rugat sa-si plimbe cainele inainte, si doar n-o sa te poticnesti tocmai acum, pt o chestie din asta, ti se pare chiar cool cum sta el singur cu cainele, ce om bun, ce suflet, etc, in capu' tau oricum e haos de la vodka. Te plimbi, desi e cam greu, ca se cam misca peisaju', dar tu ai vointa, treci de asta cu curaj. In sfarsit urci, deschide usa, aprinde lumina, te dor ochii, da' uiti de asta pt ca se aude o voce pitigaiata si nu e de la televizor...nici din capul tau, desi ai fi preferat s-o arzi Ioana d'Arc in seara aia...si nici nu pomenise ceva de vreun gang-bang. Vocea vorbeste intruna, il vezi pe el cum se agita, tu nu intelegi nimic, da' te trezesti violent din starea aia chill, ti se sterge zambetul ala cretin gen "I'm gonna get lucky tonight" si cand el iti spune:"e mama, nu stiu cum de s-a trezit la ora asta", tu raspunzi simultan: "trebuie sa merg la baie" ca oricum altceva nu mai stii ce sa faci, si oricum chiar trebuie si oricum aia nu tace si oricum n-ai cum sa te teleportezi (ca nu ti-au dat banii de la CNC pt efecte speciale). Si holul e stramt, si dai de ea in capot, care se face ca nu te vede si nu esti intr-atat de beata incat sa nu realizezi ca n-are rost sa incepi un "B'na siearaaa", ca dupa ce ca te crede curva, o sa te creada si betiva, si poate ca esti, ma rog in seara aia esti mai ales proasta, ca ti-ai luat teapa ca la 16 ani.
Iesi din baie sperand ca a disparut, te baga la el in camera. Pofta ti-a cam trecut, da' te gandesti totusi ca iti place de mult si acum ca tot s-a ajuns aici, nu trebuie sa dai inapoi, da, nu te asteptai ca la 33 de ani sa stea cu maica-sa, dar nu poti sa-l judeci pt ca nu ai nici un drept, nu stii ce viata a avut si e vina ta ca nu l-ai intrebat, ca doar puteai sa-l intrebi, nu?Si oricum poti sa dai televizorul mai tare, peretii par destul de grosi.
In fine, se intampla, si e bine, ca doar ai ochiul format si ai simtit tu ceva potential si chiar iti place baiatul asta si uiti de toate si e bine dar se termina. Repede. Mult prea repede din mai multe considerente: il vrei de mult si nu te-ai saturat, plus tot ce ai indurat pentru asta, meritai macar o ora. Da, o ora mi se pare rezonabil. Ma rog, te gandesti ca e doar inceputul si te intinzi dupa o tigara, da' el pleaca la baie si-ti spune:"Poti sa vii si tu" si refuzi politicos:"Nu, nu, e ok" si speri sa nu mai insiste ca tocmai te-a trecut un fior post-orgasmic de genul "asta mai lipseste, sa ma vada ma-sa goala, ca tot n-am facut cunostinta".
Iti aduce un prosop si se plange ca e fum (desi fumeaza, hello), ca el vrea sa inchida geamul. Iti arunca o pijama in cap, te baga sub plapuma si treci la somn, e tarziu. Bun, tu stai un pic, apoi ai o tentativa discreta spre pantalonii lui, te apuca de incheietura de parca te-a prins ca ii furai bani din portofel si spune cea mai tare chestie pe care am auzit-o vreodata: "Acum e in timpul saptamanii, daca vrei mai mult..in week-end!"Ramai interzisa, indrugi ceva gen:"Pai, daca stiam, ne vedeam direct sambata", da' in capul tau e forfota:ce zi suntem azi? care-i treaba?WHAT THE FUCK????????Te resemnezi si ii spui ca ai treaba a 2a zi dimineata, ceea ce e adevarat si il rogi sa puna ceasul sa sune. Iti zice da, da, lasa si nu face nimic. Realizezi brusc ca nu ai baterie la telefon, ca nu stii unde esti si ca maine chiar ai treaba, te gandesti sa iesi in prima intersectie la taxi, desi ai fusta inuman de scurta si tocuri de 10 cm. Si te foiesti. Iti spune scurt:"Relaxeaza-te", ca tot tu esti aia nebuna, ca tocmai ai vizualizat cum va arata cafeaua de dimineata, tu cu fata de dupa futut, intre el si ma-sa. Te ridici brusc, te imbraci si-l rogi sa cheme un taxi. Il cheama, da' te priveste dubios, e clar ca esti dusa rau dupa parerea lui, poate se intreaba de ce dracu te-o fi chemat, ca tot era in timpul saptamanii.
Rezultat, iti vine sa pupi taximetristul cand il vezi si asta e atat de rar!
Coloana sonora: Ozzy Osbourne - Mama, I'm coming home
Bon Jovi - Someday I'll be saturday night

| Povestiri | 6 comentarii |